Ce este cancerul cap și gât?
Cancerul cap și gât (cavitatea bucală, faringele și laringele) cuprinde tumorile care pornesc de la nivelul:
- buzelor, limbii, obrajilor, gingiilor, palatului și planșeului bucal
- faringelui (zona dintre nas, gură și laringe)
- laringelui („cutia vocală”)
Peste 90 % dintre aceste cancere sunt carcinoame cu celule scuamoase – adică se dezvoltă din celulele plate care căptușesc suprafața interioară a căilor aerodigestive superioare. În majoritatea țărilor ele sunt al șaptelea cel mai frecvent tip de cancer, reprezentând ~5 % din totalul cazurilor noi. Bărbații sunt afectați de trei ori mai des decât femeile.
Cât de des apare și care este evoluția?
- La nivel mondial, în 2002 s-au înregistrat peste 550 000 de cazuri noi.
- Frecvența este în scădere în multe regiuni, datorită reducerii consumului de tutun.
- Rata medie de supraviețuire la 5 ani este de aproximativ 50 %; boala are tendință de a reapărea local sau în ganglioni limfatici, de aceea controalele periodice sunt esențiale.
Factori de risc – ce putem influența și ce nu?
Factori cu impact „convingător” (dovezi foarte solide)
- Tutun – fumatul și expunerea pasivă sunt responsabile de ~60 % dintre cancerele laringiene și de o proporție importantă din cele bucale și faringiene.
- Alcool – băuturile alcoolice cresc riscul într-o manieră clară, proporțional cu cantitatea consumată; nu există „prag sigur”. Riscul se multiplică atunci când alcoolul este asociat cu fumatul.
- Infecția cu papiloma virus uman (HPV) – anumite tulpini (în special HPV-16) cresc riscul pentru cancerele de orofaringe.
Factori „probabil” protectivi (dovezi bune)
- Legumele nezelurinoase (fără cartofi, porumb sau alte amidonoase): conțin fibre, carotenoizi, folat, compuși cu potențial antioxidant.
- Fructele: sursă de vitamina C, carotenoizi, flavonoizi – substanțe care captează radicalii liberi și pot limita deteriorarea ADN-ului.
- Alimentele bogate în carotenoizi (morcovi, roșii, ardei galbeni, spanac, broccoli etc.).
Factori „posibil” dăunatori (dovezi limitate)
- Maté – infuzia din planta Ilex paraguariensis, băută tradițional fierbinte prin pai metalic în America de Sud; căldura repetată pare să deterioreze mucoasa, favorizând apariția cancerului.
- Peștele sărat în stil cantonez – preparat prin fermentație și uscare la temperaturi ridicate, conține nitrozamine; este asociat cu cancerul de nazofaringe (o sub-entitate distinctă).
Factori pentru care doveziile nu sunt suficiente
Nu s-a demonstrat o legătură clară pentru: cerealele și produsele lor, rădăcinoasele amidonoase, carnea, ouăle, laptele, grăsimile totale, cafeaua, ceaiul, proteina totală, vitaminele A, B, C, E, calciu, fier, seleniu, indicele de masă corporală sau nivelul total de energie.
Cum pot reduce riscul?
- Renunțați la fumat sau cereți ajutor pentru a opri; evitați și fumatul pasiv.
- Limitați alcoolul – cu cât consumați mai puțin, cu atât riscul scade mai mult; ideal este abstinența.
- Includeți zilnic fructe și legume proaspete, în special varietăți colorate (galben-portocaliu, verde închis, roșu).
- Evitați băuturile foarte fierbinți (ceai, maté, supe) lăsate să se răcească câteva minute înainte de a le consuma.
- Mențineți o igienă orală riguroasă și consultați medicul dentist la fiecare 6–12 luni; leziunile care nu se vindecă în 2–3 săptămâni trebuie evaluate.
- Discutați cu medicul despre vaccinarea anti-HPV la copii, adolescenți și, în anumite situații, la adulți.
Cum se tratează, în linii mari?
Planul terapeutic este stabilit de o echipă multidisciplinară (ORL, oncolog, chirurg, radiolog, anatomopatolog, nutriționist, logoped) și depinde de:
- localizarea exactă și dimensiunea tumorii
- invadarea ganglionilor limfatici
- prezența sau absența metastazelor la distanță
- starea generală și preferințele pacientului
Opțiuni principale
- Chirurgie – îndepărtarea tumorii și, uneori, a ganglionilor din vecinătate; tehnicile moderne permit conservarea organelor și funcției (de exemplu, laser microchirurgical, robotică).
- Radioterapie – fascicule de înaltă energie, administrate de obicei zilnic, 5 zile/săptămână, timp de 6–7 săptămâni; poate fi asociată cu chimioterapie pentru a spori efectul.
- Chimioterapie – medicamente care distrug celulele tumorale; utilizată fie concomitent cu radioterapia (chimioradioterapie), fie înainte (inducție) sau după intervenție (adjuvant).
- Terapii țintite și imunoterapie – pentru cancere avansate sau recidivate, când celulele prezintă anumite mutații (ex. inhibitori EGFR) sau pentru a stimula sistemul imunitar (ex. inhibitori PD-1/PD-L1).
- Sprijin nutrițional și reabilitare – majoritatea pacienților pierd în greutate; nutriționistul și logopedul ajută la menținerea stării generale și la refacerea vorbirii și deglutiției.
Ce urmărire este necesară?
- Consult ORL și control clinic la 1–3 luni în primii 2 ani, apoi la intervale mai mari.
- Ecografie de gât sau CT/PET-CT la nevoie, pentru depistarea precoce a recidivelor sau a altor tumori asociate (risc crescut de al doilea cancer în căile aerodigestive superioare).
- Evaluare dentară pre-transplant și post-iradiere pentru a preveni osteoradionecroza.
- Testări hormonale tiroidiene anuale (radioterapia poate afecta tiroida).
- Consiliere psihologică și socială – anxietatea, depresia și tulburările de somn sunt frecvente; discutați deschis cu echipa medicală.
Mesaj central
Alimentația și stilul de viață au un rol important: renunțarea la tutun, reducerea alcoolului și un consum generos de fructe și legume colorate pot preveni până la jumătate din cancerele cap și gât. Dacă apar: dureri în gură/gât, răgușeală persistentă, dificultate la înghițit, nodul la nivelul gâtului sau o leziune care nu se vindecă, adresați-vă medicului fără întârziere. Diagnosticat precoce, tratamentul este mai puțin agresiv, iar șansele de vindecare cresc semnificativ.
