Cancerul gastric – Prezentare generală
Ce este cancerul gastric?
Cancerul gastric (cancerul de stomac) apare atunci când celulele mucoasei stomacului încep să se multiplice anormal, formând o tumoră malignă. Stomacul este o pungă musculară situată între esofag și intestinul subțire; el digeră alimentele și le pregătește pentru absorbție. Majoritatea cazurilor se dezvoltă în porțiunea distală (inferioară) a stomacului, dar pot apărea și la nivelul cardiei (jonctiunea cu esofagul).
Există două tipuri principale:
- Tipul intestinal – crește lent, are legătură cu factori alimentari și cu infecția Helicobacter pylori.
- Tipul difuz – evoluează mai agresiv, afectează de obicei persoane mai tinere și este mai puțin legat de alimentație.
Incidență și supraviețuire
- Cancerul gastric este a patra cauză de cancer la nivel mondial și a doua cauză de deces oncologic.
- Aproape două treimi dintre bolnavi sunt bărbați.
- În țările cu venituri mari (inclusiv Europa de Vest) incidența scade rapid, datorită refrigerării alimentelor și tratamentului infecției H. pylori. În schimb, rămâne frecvent în Asia de Est, America Latină și Europa de Est.
- Rata de supraviețuire la 5 ani este de aproximativ 20 %; este mai bună acolo unde există programe de screening și unde predomină forma distală.
Factori de risc – ce putem controla
Alimentația și modul de preparare a mâncării contează enorm. Studiile arată că:
-
Cresc riscul:
- Sarea și alimentele sărate/sărate și conservate (pește, carne, legume murate) – dovezi probabile de carcinogenitate.
- Carnea procesată (afumată, cu nitriți) – dovezi limitate, dar îngrijorătoare.
- Carnea gătită la flacără directă (grătar, frigărui, grătare „barbecue”) – produce hidrocarburi aromatice policiclice, suspectate ca fiind cancerigene.
- Alimentele afumate – conțin compuși cancerigeni.
- Chiliul în exces – iritant gastric; date inconsistente, dar de evitat la persoane sensibile.
-
Scad riscul:
- Legumele nealcoolice (crudități, verzi-galbene, frunzoase) – protecție probabilă.
- Legumele din familia allium (usturoi, ceapă) – reducere cu ~25 % la fiecare 50 g/zi.
- Fructele – protecție probabilă; 50 g în plus pe zi scad riscul cu aproximativ 17 %.
- Leguminoasele (fasole, linte, soia) – dovezi limitate, dar încurajatoare.
- Seleniu din alimente (nuci, semințe, pește oceanic) – protecție posibilă.
Infecția cu Helicobacter pylori este considerată o cauză necesară pentru majoritatea cancerelor distale. Bacteria:
- se transmite pe cale oro-orală sau fecal-orală;
- produce gastrită cronică, atrofie și ulterior leziuni precanceroase;
- scade disponibilitatea vitaminei C în stomac;
- eradicarea precoce (cu antibiotice + inhibitori de acid) reduce semnificativ riscul de cancer.
Alți factori:
- Refrigerarea alimentelor – înlocuiește nevoia de sărare și scade riscul.
- Consumul excesiv de alcool și cafea – irită mucoasa; prudentă la persoane predispuse.
- Fumatul – crește riscul pentru majoritatea subtipurilor.
- Predispoziție genetică – grupa sangvină A și sindroamele ereditare (HNPCC) cresc riscul la 5–10 % din cazuri.
Cum se previne?
-
Mâncați diversificat, proaspăt și cu mai puțină sare:
- < 5 g sare/zi (o linguriță rasă, inclusiv sarea ascunsă din pâine, mezeluri, brânzeturi).
- Înlocuiți murăturile cu legume congelate sau proaspete.
- Asezonați cu ierburi aromate, suc de lămâie, usturoi.
-
Creșteți aportul de plante:
- minimum 400 g legume-fructe/zi (3 porții legume + 2 porții fructe).
- Adăugați usturoi crud sau gătit în salate, sosuri, ciorbe.
-
Gătiți sănătos:
- Fierbere, înăbușire, gătit la aburi, cuptor cu folie – în loc de grătar direct pe jar.
- Evitați crustele brune-închis la pâine sau carne; îndepărtați-le.
-
Testați și tratați H. pylori:
- Dacă aveți simptome (arsuri, dureri, balonări) sau istoric familial de ulcer/cancer gastric, discutați cu medicul despre testul respirator cu uree sau endoscopie.
- Tratamentul durează 7–14 zile și scade riscul pe termen lung.
-
Mențineți greutatea normală și faceți mișcare – obezitatea abdominală favorizează refluxul și inflamația.
Cum se tratează?
După diagnostic, echipa oncologică stabilește planul în funcție de:
- stadiul bolii (cât de adânc a pătruns tumora și dacă are metastaze);
- tipul histologic (intestinal vs difuz);
- starea generală a pacientului.
Principalele opțiuni:
- Chirurgia – îndepărtează porțiunea afectată și ganglionii limfatici; poate fi parțială (subtotală) sau totală.
- Chimioterapia – înainte sau după operație, pentru a micșora tumora sau a distruge celulele rămase.
- Radioterapia – uneori asociată, mai ales când tumora este local avansată.
- Terapii țintite / imunoterapie – în studiu sau pentru forme cu mutații specifice (HER2, MSI).
- Tratamentul simptomatic – controlul durerii, al grețurilor, suport nutrițional; în stadii avansate, îngrijirea paliativă îmbunătățește calitatea vieții.
Mesaje esențiale pentru dumneavoastră
- Majoritatea cazurilor pot fi prevenite printr-o alimentație săracă în sare și bogată în legume-fructe, tratarea infecției H. pylori și renunțarea la fumat.
- Refrigerarea corectă a alimentelor și evitarea conservării prin sărare sunt schimbări simple, dar cu impact mare.
- Screening-ul nu este universal recomandat, dar endoscopia periodică poate salva vieți la persoanele cu risc crescut (familie, polipi, atrofie gastrică).
- Dacă apar semne alarmante (dureri persistente, pierdere în greutate, greață, anemie inexplicabilă, sânge în scaun sau vărsături), adresați-vă medicului fără întârziere.
Nu sunteți singuri. Discutați deschis cu echipa medicală despre îngrijorări, dietă, suport psihologic și planuri de follow-up. Fiecare pas către un stil de viață echilibrat este un pas căpre reducerea riscului de cancer gastric și către o viață mai lungă și mai bună.
