Cancer Pancreatic

Cancerul pancreatic – Prezentare generală pentru pacient și aparținători

Ce este cancerul pancreatic

• Este o boală în care celulele pancreasului încep să se multiplice fără control, formând o tumoră.
• Pancreasul este o glandă așezată în spatele stomacului; produce enzime digestive și hormoni (ex: insulină).
• Majoritatea cazurilor (>90 %) apar spontan, fără o legătură clară ereditară; doar un istoric familial cu mai mulți rude afectate crește riscul.
• Tumorile apar mai frecvent în porțiunea exocrină (enzime digestive); acestea sunt cele mai agresive și reprezintă subiectul informațiilor de mai jos.

Cât de des apare și cine este mai expus

• La nivel mondial ocupă locul 13 ca frecvență (≈230 000 cazuri noi/an, ~2 % din totalul cancerelor).
• Este de 2–3 ori mai frecvent în țările cu venituri mari decât în Africa și Asia.
• Incidența a crescut de aproximativ 3 ori în ultimele 5 decenii în statele dezvoltate; în ultimii ani rata pare să se fi stabilizat.
• Afectează puțin mai des bărbații decât femeile, vârsta medie fiind 65–75 ani.
• Din păcate, este aproape întotdeauna letal, fiind a 9-a cauză de deces oncologic.

Factori care modifică riscul – ce puteți influența și ce nu

Factori cu dovezi solide (convingătoare)

• Supraponderalitatea/obezitatea – fiecare 5 kg/m² în plus la IMC cresc riscul cu ~14 %. Grăsimea corporală afectează insulină, hormoni de creștere și inflamație, favorizând apariția celulelor anormale.
• Fumatul – este responsabil pentru aproximativ 1 din 4 cazuri; renunțarea reduce semnificativ pericolul.

Factori „probabili”

• Grăsimea abdominală (talie mare sau raport talie/șold crescut) – acționează independent de greutatea totală, alterând sensibilitatea la insulină și nivelul estrogenilor.
• Talia înaltă – nu înălțimea în sine, ci factorii care au promovat creșterea rapidă în copilărie (nutriție bogată, hormoni) cresc probabilitatea de cancer pancreatic la adult.
• Alimentele bogate în folat (legume verzi, fructe, ficat, cereale fortificate) – scad ușor riscul; folatul participă la repararea ADN și reglarea diviziunii celulare.

Factori cu dovezi limitate, dar de luat în seamnă

• Reducerea consumului de carne roșie (vită, porc, miel) – unele studii observă o asociere modestă de creștere a riscului.
• Fructele proaspete și activitatea fizică regulată – pot avea un efect protector mic, probabil prin antioxidanți și îmbunătățirea sensibilității la insulină.
• Cafeaua – nu pare să influențeze material riscul; nu este considerată cauză sau protecție.

Factori fără dovezi suficiente

• Nu s-au găsit dovezi clare pentru: cereale integrale, legume în general, carne procesată, pui, pește, ouuri, lactate, zahăr, ceai (negru/verde), alcool ușor-moderat, suplimente de acid folic, vitamina C, uleiuri vegetale, colesterol, fibre, carbohidrați totali etc.
• Băuturile alcoolice în cantități mari nu pot fi excluse ca factor de risc, dar datele sunt insuficiente.

Cum se poate reduce riscul personal – sfaturi practice

1. Mențineți o greutate normală sau pierdeți surplusul treptat (max. 0,5–1 kg/săptămână).
2. Măsurați periodic talia; dacă depășiți 80 cm (F) / 94 cm (B), discutați cu medicul despre strategii de slăbire și exerciții.
3. Renunțați complet la fumat; solicitați sprijin (linia TelVerde antifumat, grupuri suport, medicamente sau consiliere).
4. Adoptați „farfuria sănătoasă”:
   • Jumătate legume și fructe (surse naturale de folat și antioxidanți).
   • Un pătrar proteine slabe (pește, leguminoase, pui fără piele) – limitați carnea roșie la maximum 2 porții/săptămână.
   • Un pătrar cereale integrale sau alte amidonuri (cartofi natură, orez brun, paste integrale).
5. Mișcare zilnică, adaptată condiției dumneavoastră:
   • Minim 150 min/săptămână de efort moderat (mers alert, ciclism, înot, grădinărit) sau 75 min efort viguros, plus 2 ședințe de forță.
   • Dacă aveți alte afecțiuni (diabet, cardio-vascular), cereți un program personalizat.
6. Control medical anual, mai ales dacă aveți: vârstă >50 ani, diabet zaharat, antecedente familiale de cancer pancreatic sau sindrom heredo-colimar.

Cum se depistează și se tratează – pe scurt

• Simptomele apar târziu: durere în epigastru sau spate, icter, scădere rapidă în greutate, lipsa poftei de mâncare, scaun deschis la culoare, urină închisă.
• Investigații: ecografie abdominală, CT sau RMN, teste de sânge (inclusiv marker tumoral CA 19-9), eventual endoscopie eco-guidată cu biopsie.
• Stadializarea stabilește dacă tumora poate fi îndepărtată chirurgical (≈15–20 % din cazuri).
• Opțiuni de tratament (decise de echipa multidisciplinară):
  • Chirurgie (ex: Whipple) – singura șansă de vindecare, dar indicată doar în stadii localizate.
  • Chimioterapie (scheme FOLFIRINOX, gemcitabină +/- nab-paclitaxel) – poate micșora tumora înainte de operație sau prelungește supraviețuirea când operația nu este posibilă.
  • Radioterapie concomitentă sau stereotaxică – uneori asociată chimioterapiei.
  • Terapii țintite și imunoterapie – în studii clinice pentru subgrupuri selectate (ex: mutații BRCA, MSI-H).
  • Tratament de susținere: drenaj biliar endoscopic pentru icter, analgezice, enzime pancreatice, nutriție și consiliere psihologică.

Ce puteți face dacă boala a fost diagnosticată

• Solicitați al doilea opinion într-un centru cu experiență în patologia pancreatică.
• Discutați despre teste genetice (panel somatic și germinal) – pot deschide oportunități de tratament țintit.
• Întrebați de studii clinice; accesul la terapii noi poate îmbunătăți prognosticul.
• Organizați-vă viața: dietă echilibrată, activitate fizică ușoară, controlul durerii și al grețurilor, suport emoțional (asociații de pacienți, psiho-oncologie).
• Planificați financiar și legal: concediu medical, certificate de încadrare în grad de handicap, directive anticipate, susținere pentru familie.

Mesaje esențiale

• Greutatea normală, renunțarea la fumat și alimentația bazată pe plante scad șansele de apariție.
• Cancerul pancreatic rămâne dificil de tratat, dar intervențiile chirurgicale și chimioterapia modernă pot prelungi viața și îmbunătăți calitatea acesteia.
• Orice persoană cu simptome digestive persistente inexplicate trebuie evaluată medical.
• Speranța vine și din cercetare: participarea la studii clinice oferă acces la terapii inovatoare și contribuie la progresele viitoare.

Notă: Această prezentare este destinată informării generale și nu înlocuiește consultația medicală individuală; adresați-vă echipei oncologice pentru planul personal de prevenire, diagnostic sau tratament.